♦ Principala resursă a comunei este reprezentată de cadrul natural, climat şi aşezare geografică care reprezintă oportunităţi serioase din punct de vedere turistic.
♦ Climat propice pentru dezvoltarea sectorului pomicol, experienţă în acest domeniu.
♦ Comuna dispune de resurse însemnate de: teren agricol, material lemnos, materiale pentru industria construcţiilor şi industria chimică.
♦ Peisaje, atracţii turistice cu posibilitate de dezvoltare a serviciilor pentru atragerea turiştilor;
♦ Patrimoniu cultural însemnat.
♦ Existenţa forţei de muncă specializate la nivel de comună pe sectoarele: prelucrarea produselor lemnoase, munci agricole şi altele.
♦ Există în comună fostele grajduri CAP şi de asemenea o moară dezocupată momentan. Acestea sunt proprietate privată dar reprezintă un punct interesant din punct de vedere economic.
♦ Valea Hraii dispune de un potenţial turistic ridicat conferit de peisagistică, floră şi mai ales faună.
♦ Cărbunii. În prezent nu se mai exploatează, cu toate că zăcăminte şi iviri şi resurse se află peste tot pe malul stâng al Someşului. Cărbunii sunt cuprinşi în stratele de Valea Almaşului, în gresii de vârstă chattian – acvitaniană. Cărbunii se prezintă sub forma unui cărbune brun – lignit superior cu grosimi variabile. Cele mai cunoscute sunt stratele “Speranţa”, “Rozalia”, “Francisc”. Cel mai important este stratul “Rozalia” care a fost exploatat la Cristolţel. Deşi nu prea groase, stratele de cărbune nu erau afectate de falii prea mari, nu au gaze. Prezentau marele neajuns al cantităţilor mari de ape subterane puternic acide.Cărbuni cu grosimi mici apar şi în burdigalian. Recentele acţiuni de reorganizare a mineritului în România au afectat puternic şi zona Surduc. Toate exploatările miniere din zonă au fost lichidate, iar urmele acestora (haldele de steril) sunt nivelate, acoperite cu sol fertil şi înierbate, ajungându-se, în final, la remodelarea ecologică a lor.
♦ Nisipurile cuarţoase - caolinoase se află şi ele în aceleaşi strate de Valea Almaşului, unde formează mai multe nivele productive. Stratele productive se află în cadrul stratelor de Cetate şi de Zimbor. Aceleaşi nisipuri se exploatează la ora actuală lângă Aghireş, în cariera de la Corneşti. Rezervele mari existente fac don aceste nisipuri un obiect de perspectivă pentru o perioadă îndelungată de timp (la Surduc, Tihău, Solona). Sunt prelucrate într-o instalaţie de capacitate redusă amplasată la Surduc.
♦ Argilele sunt exploatate în cariera fostei fabrici de cărămidă Surduc, fiind cuprinse tot în stratele de Valea Almaşului, în nivelul cu plante de vârstă chattian-acvitaniană care separă gresia de Tihău de gresia de Var.
♦ Calcarele sunt exploatate pe plan local pentru fundaţii de case, garduri, fântâni etc. din mai multe straturi ale eocenului, începând cu nivelul marnocalcarelor cu anomii inferioare, calcarele recifale ale priabonianului şi calcarele latorfianului din stratele de Mera. Acestor exploatări locale li s-ar putea da o exploatare mai mare, mai ales calcarelor recifale identice celor exploatate la Cuciulat.
♦ Gresiile formează un alt obiectiv economic asemănător calcarului. În considerare se pot lua mai ales gresiile calcaroase de Racoţi, care sunt iarăşi exploatate pe plan local în Turbuţa.
♦ Nisipurile şi pietrişurile se exploatează din albia majoră a Someşului, Almaşului, Valea Gârboului, Valea Cristolţelului. Pietrişul este adus de afluenţii Someşului care spală conglomeratele de Hida, din partea superioară a dealurilor. Pietrişul din stratele de Hida aflate în dealurile din jurul Muncelului.
♦ Gipsurile de vârstă eocen inferioară (luteţiană) au o mare dezvoltare în Vf. Stogu.
♦ Argila vărgată inferioară ce conţine Fe între 9 – 12 % şi ar putea constitui rezerve importante de viitor în cazul punerii la punct a unei tehnologii adecvate de preparare. Argilele de Chechiş care se pot utiliza pentru fabricarea cărămizilor. Nivelul glauconitic pentru fier şi potasiu (FE, K) aflat la limita dintre stratele de Coruş şi argilele de Chechiş de vârstă burdigaliană.